Preocupacionnan ta sigui aumenta rond di e propuesta Agri Innovation Park na Aruba, cu varios agricultornan y defensornan di medio ambiente ta adverti cu e proyecto no ta ofrece balor real pa e comunidad local y por tin impacto negativo riba natura di e isla. Durante un reciente reunion cu Minister di Agricultura, Naturalesa y Pesca Geoffrey Wever, tension tabata palpable mientras interesadonan a expresa nan preocupacion .
Agricultornan ta cuestiona balor local di e proyecto
Na un reunion riba 9 di Januari tocante Agri Innovation Park, agricultor Kinsasha Thielman–van der Bliek a participa y a ripiti su preocupacionnan cu ya a presenta na varios ocasion. Segun Kinsasha, su advertencianan no a haya suficiente atencion di parti di e minister, minister ta dies ignora e agricultornan local.
Thielman–van der Bliek ta argumenta cu e proyecto no ta trece innovacion significativo pa sector d agricultura di Aruba, specialmente pa agricultornan local cu mester mas apoyo pa desaroya plantacion y produccion sostenibel.
“En luga di reforsa agricultura local, e iniciativa aki ta parce mas enfoca riba inversionnan for di exterior. Tambe a critica Minister Wever pa no kier reconoce e realidad cu agricultornan ta enfrenta.
Riesgo ambiental ta preocupa sector agricola
Minister no tabata suficientemente dispuesto pa scucha stakeholdernan ni pa comprende completamente e material tecnico di e proyecto.
Segun Kinsasha un sistema similar di Agri Innovation ya a ser implementa na Hulanda, unda e a enfrenta serio problemanan operativo y ambiental. Sinembargo, mesun modelo ta ser considera pa Aruba.
“E proyecto aki no a cay den bon tera pa agricultornan local ni pa esnan cu ta proteha medio ambiente, pasobra por trece mas problema cu solucion,” e a enfatisa.
Yamada pa actualisa leynan ambiental
Ademas di su oposicion contra Agri Innovation, Thielman–van der Bliek ta subraya cu leynan ambiental di Aruba ta hopi anticua y mester ser modernisa cu urgencia.
E ta di opinion cu prome cu duna permiso pa gran proyectonan, Parlamento di Aruba mester traha riba reforma di leynan ambiental pa sigura proteccion adecua di e isla su recurso natural.
“Leynan mester ta na orden prome cu duna permiso no despues,” e a conclui.
