Local

Fundacion Parke Nacional Aruba (FPNA) a colabora cu Aruba Tourism Authority (A.T.A.) pa proteha e duinennan na sasarawichi

Duinen Na Sasarawichi

Trabounan a keda cla pa asina proteha e naturalesa sensitivo di duinen

Fundacion Parke Nacional Aruba (FPNA) como un Fundacion independiente encarga cu e conservacion y maneho di areanan terestre y marino proteha na Aruba, ta comparti cu e trabounan pa conservacion di e duinennan na Sasarawichi a keda cla. Pa hopi aña caba, e recursonan natural di e area aki ta bou presion di off-road driving (ORD) cu ta contra ley cu ta stipula cu no mag di core riba santo blanco. E trabounan di conservacion pa limita e acceso di vehiculo motoriza a cuminsa dia 5 di December 2022 y a keda finalisa dia, 23 di December 2022. E limitacion di acceso motoriza tin como proposito pa proteha y conserva e duinennan di Sasarawichi y asina trece bek e vegetacion y habitatnan natural pa diferente especie.

E proyecto di conservacion aki ta financia danki na Aruba Tourism Authority (A.T.A.), mirando e importancia di conserva y proteha e area aki. Como parti di A.T.A. su tarea di mercadea y maneha Aruba como destino turistico, tin diferente proyecto cu A.T.A. ta inverti aden. Ta trata aki di proyectonan tanto di mehoracion di producto como tambe proyectonan di desaroyo di producto. E proyectonan aki ta alinea cu e maneho nacional di turismo. Asina por bisa cu di A.T.A. su gastonan pa mercadeo, entre 5% y 10% ta bay na nos producto turistico y e restante ta bay na mercadeo internacional.

Aruba ta e unico isla den Caribe Hulandes cu tin duinen, y nan ta hunga un rol masha importante den e sistema ecologico di Aruba. Duinen ta un sitio importante pa diferente especie cu ta usa e area aki pa por ehempel pone webo y cria nan yuinan. Esakinan ta especienan nativo manera Aruba su cuater especie di turtuga di laman, Patrishi, Shoco, Coneu y Cododo. E area di costa ta un habitat importante pa parhanan migratorio, manera pa Sternchi pone nan webo. Tambe e duinen ta habitat pa hopi diferente mata cu ta proteha na Aruba manera Banana shimaron, Banana di rif, mata di druif, cadushi, breba, tuna y bushi. FPNA diariamente ta ricibi notificacion di vehiculonan motoriza cu ta core riba e duinennan y e santo ta wordo comprimi cu ta causa cambio den e vegetacion y bestianan ta obliga di busca refugio.

A opta pa cera e duinen cu baranca paso esaki tin menos impacto pa e medio ambiente y tambe ta mustra hopi mas natural den e paisahe compara cu uzo di materialnan artificial cual den termino largo lo rekeri mas mantencion. Cu tempo, e vegetacion di e duinen lo cuminsa crece bek y e barancanan lo ta forma parti natural di e paisahe.

E decision di limita acceso motoriza lo yuda proteha y conserva e duinennan y asina duna un chance pa e duinen sigi engrandece y e vegetacion hunto cu habitatnan bini bek. Conservacion di naturalesa ta rekeri colaboracion, regulacion y maneho na un nivel nacional pa asina no tin mester di cera tur e areanan natural protehi fisicamente.

Duinen ta keda un lugar special pa Aruba y FPNA kier encurasha localnan y bishitantenan pa goza di e naturalesa diverso cu Aruba tini den un manera sostenibel pa asina conserva naturalesa pa futuro generacionnan.

Coneu.....Patrishi.....Duinen Na Sasarawichi...

Related posts

Tin un averahe di 19 mil adulto mayor cu no tin bista riba nan

EA News Author

Parlamentario Alvin Molina (MEP): Mi ta felicita e 40 graduadonan di IBERO American High School

EA News Author

Abo ta cla pa Christmas village?

EA News Author

Leave a Comment

Whatsapp Message