LocalFeatured

Gisbert Boekhoudt riba Dia Mundial di Oceano: “Naturalesa mester forma parti di bida diario y futuro di Aruba”

Gisbert Boekhoudt

Den marco di Dia Mundial di Medio Ambiente (5 di juni) y rumbo na Dia Mundial di Oceano (8 di juni), director di Directie Natuur en Milieu (DNM), Gisbert Boekhoudt, a destaca e importancia di integra proteccion di naturalesa den e manera cu Aruba ta biba, desaroya y maneha su isla.
Segun Boekhoudt, Directie Natuur en Milieu ta envolvi den e proseso internacional di “Man and the Biosphere” (MAB), un iniciativa di UNESCO cu ta busca crea un balance entre conservacion di naturalesa, desaroyo economico y actividad humano.
“Nos ta traha pa incorpora naturalesa den e decisionnan cu nos ta tuma como comunidad y den e manera cu hende ta uza y desaroya Aruba,” Boekhoudt a expresa.
E director a splica cu Aruba a desaroya un National Biodiversity Strategic Action Plan (NBSAP), un plan nacional cu a wordo aproba na 2024 y cu ta forma un fundeshi importante pa e vision di Biosphere Reserve.
Segun Boekhoudt, e enfoke di “Man and the Biosphere” ta reconoci cu naturalesa no por ta mira separa for di comunidad. E sistema ta inclui area proteha, area di transicion y tambe zona unda hende biba, traha y ricibi bishitantenan.
“Aruba entero ta forma parti di e vision aki. Naturalesa no ta solamente den area proteha; e ta conecta cu nos bida diario, turismo, economia y comunidad,” el a explica.
Directie Natuur en Milieu, como instancia publico den area ambiental, ta traha riba preparacion di maneho, recomendacion di ley y revision di legislacion relaciona cu proteccion ambiental y designacion di area protehi.
Boekhoudt a enfatisa cu e proceso aki ta realisa den colaboracion cu diferente stakeholder, usuarionan di tereno y experto tecnico. Pa recopila informacion, DNM ta combina ciencia natural, remote sensing y informacion cientifico y historico pa evalua condicion di habitat y presencia di especie vulnerabel.
E director a menciona tambe cu e vision ambiental di Aruba ta conecta directamente cu diferente iniciativa cu ya ta den marcha, incluyendo proyecto di herbebossing, restauracion di habitat natural y fortalecemento di Aruba Marine Park.
Durante e Common Good Conference, Gobierno di Aruba tambe a firma diferente MoU y acuerdo enfoca riba sostenibilidad, restauracion ambiental y cooperacion cientifico internacional. Segun Boekhoudt, e tipo di colaboracion aki ta esencial pa fortalece capacidad tecnico y maneho sostenibel riba largo plaso.
Den referencia na areanan costero y marino, Boekhoudt a indica cu tin diferente actividad humano cu tin impacto riba biodiversidad y condicion di lama. Pa e motibo ey, Aruba ta busca un balance entre conservacion y desaroyo economico.
“Tin espacio pa actividad economico y maritimo, pero e reto ta pa logra esaki den un manera balansa y duradero,” el a conclui.
Segun Directie Natuur en Milieu, e siguiente fase pa Aruba lo ta sigui fortalece cooperacion entre gobierno, comunidad, sector priva y organisacionnan ambiental pa asina construi un modelo di desaroyo cu ta pone naturalesa y sostenibilidad como parti integral di futuro di Aruba.

Related posts

Supermercado, Tiendanan y tur otro Instancia mester repasa nan Protocol pa cumpli cu Reglanan.

EA News Author

Asina RAFT wordo firma, parlamento di Aruba no tin voz mas

EA News Author

Iniciativa di ley pa cambia kiesverordering no ta conta pa eleccion 2024

EA News Author

Leave a Comment

Whatsapp Message