GGD Boneiru / Salubridad Público ta vigila durante henter aña cua ta e malesanan infectioso cu ta aparece riba nos isla. Cada kwartaal nos ta duna un actualisacion cortico pa asina tur hende keda na altura di loke ta pasando y kico bo mes por haci pa keda saludabel.
Barkenan GGD ta controla den haf si tin malesa di infeccion ta drenta via barkenan (cruceronan). Tur barku mester yena un declaracion di salud prome cu nan yegada. Si tin hende cu un malesa contagioso na bordo, nan mester informa GGD pa nan por duna conseho of tuma medida. Na februari tabatin un caso special caminda un miembro di tripulacion di un barku di carga tabatin kehonan cu tabata parce sarampi. Danki cu a informa na tempo, a logra tuma e medidanan adecua.
Grip Den e prome lunanan di 2026, menos hende a bishita nan dokter di cas cu keho di fercout compara cu e periodo di 2021 pa 2025. Datos di laboratorio ta mustra cu e virusnan principal tabata Influenza A y B, Rhinovirus, Enterovirus y RSV (especialmente cerca mucha chikito). Ta remarcabel cu tin poco grip e aña aki, considerando cu tabata temporada di awacero y vakantie. En total, 883 hende a haya nan vacuun contra COVID-19 y mas di 1900 hende a vacuna contra grip (via GGD y dokternan di cas).
Consulta di salud sexual E ora di consulta pa salud sexual, cu a cuminsa na october 2025, ta pa tur hende cu tin pregunta tocante sexo, relacion, anticoncepcion of SOA. Den e prome kwartaal, a atende 35 cliente, di cual 26 a haci test di SOA. For di esakinan, 12 tabatin chlamydia y 1 tabatin gonorea.
Malesanan di sangura Dengue casi no ta aparece actualmente na Boneiru. Sinembargo, GGD ta pidi comunidad pa keda atento riba luganan di brui, pasobra sangura por transmiti otro malesanan manera chikungunya. Na Surinam y varios pais den region (Guyana, Brasil, Cuba) tin brotenan serio di chikungunya unda hasta hende a fayece. Na fin di maart, a registra un caso na Boneiru y uno na Corsou; tur dos tabata personanan cu a biaha pa Surinam recientemente.
Viaheronan GGD ta recorda viaheronan cu den exterior tin otro riesgo di malesa. Ta conseha pa regla vacunacion na tempo. Vacuna contra keintura geel (yellow fever) ta obligatorio pa viaheronan (incluyendo baby for di 9 luna) cu a bishita areanan di riesgo halto prome cu nan drenta Boneiru. Den e prome kwartaal a duna 101 consulta pa viahero, principalmente pa Colombia, Surinam y Panama.
