PoliticaFeatured

Parlamentario Marco Berlis (MEP): Un famia fuerte ta un comunidad fuerte

Parlamentario Marco Berlis 1

Nos famianan ta e cos di mas importante den nos bida. Expertonan a observa cu den tur sociedadnan cu nan a studia, famia ta hunga un rol crucial den e exito di individuonan. E influencia cu famia tin riba muchanan chikito por dura henter nan bida. Pesey famianan saludabel ta e fundeshi di un comunidad fuerte y saludabel.

Relacionnan di famia ta establece e fundeshi di futuro relacionan

E ser humano ta un criatura social. Nos ta diseña pa conecta y pa florece den relacionnan fuerte cu otro. E mucha su prome relacion ta cu su mayornan. Den su prome añanan, e mucha ta desaroya un conexion fuerte cu su mayornan. E conexion aki ta forma e perspectiva con nan ta wak nan mes y otronan. Un relacion fuerte entre e mucha y mayornan ta yuda desaroya un sentido di seguridad den nan. E calidad di e relacion intimo aki entre e mucha y mayornan lo influencia e mucha su habilidad pa forma y mantene relacionan ora e bira un adulto. Si e relacion aki ta fuerte, e mucha probablemente lo forma relacionan importante exitosamente. 

Famia por cambia e desaroyo cerebral di un mucha

Un mucha su experiencianan for di un edad trempan ta establece un fundeshi fragil of fuerte den su comportacion, siñamento y su salud. Pa muchanan mas chikito, famia ta e lugar unda nan ta experiencia mayoria di nan experiencian y e mayornan ta nan prome maestronan y ehempel principal pa sigui. Mayornan responsabel, yen di amor, atencion, y un experiencia familiar positivo ta contribui na e desaroyo saludabel di e arkitectura di e mucha su mentalidad. Un famia saludabel cu ta lanta nan yiu bon ta wordo asocia cu un miho regulacion emocional, obediencia, studiamento academico, competencia social y resiliencia.

Famia por yuda establece un bon salud mental pa e mucha

Durante adolescencia, peer pressure ta cuminsa kita e influencia di e mayornan, sinembargo e forsa di e famia ta sigui hunga un rol importante den e formacion di e hoben su desaroyo. Ora tin un famia fuerte cu relacionan postivo, esaki ta wordo asocia cu nivelnan mas abao di depression y delinciencia bao hobenan. Problema psikologico, mal comportacion y depresion bao hobenan ta wordo reduci significantemente cu e apoyo di mayornan. Nivelnan modera di control y monitoreo tambe ta mustra di yuda preveni un comportacion asocial bao nos hobennan. Estudionan di profesionalnan tambe ta mustra cu bon tradicionan familiar ta yuda e hobennan forma nan sentido di identidad y ta lanta nan confiansa propio. Lasonan familiar positivo tambe ta yuda e hoben pa por lidia cu momentonan di crisis y otro tipo di problemanan. Sinembargo, relacionan familiar negativo den un seno familiar cu tin problema, por afecta un hoben su comportacion negativamente. Ademas esaki por afecta negativamente nan salud mental y social como adultonan.

Si pueblo desea mas informacion di e articulo aki, contact mi na tel: 528-4639 of email mi na: marco.berlis@parlamento.aw / Bo parlamentario y sirbidor di pueblo na bo ordo semper!

Related posts

Parlamentario drs. Shailiny Tromp-Lee: Sistema nobo di salario minimo lo ta uno husto, special pa esnan cu ta traha mas cu 40 ora

EA News Author

Traspaso di mando di kustwacht steunpunt Aruba

EA News Author

Den luna di april aruba a ricibi 58.774 turista

EA News Author

Leave a Comment

Whatsapp Message