FeaturedLocal

CAFT ta gaba maneho di Gabinete Wever Croes

Qqmqetww

473 miyon di SURPLUS pa cu aña 2025 y un conseho positivo y alentador pa Aruba Recien 27 di november 2025 CAFT a saca su reacion riba e Uitvoeringsrapportage (UR) di derde kwartaal di aña 2025 cual CAFT a wordo publica 28 di november. CAFT ta hopi positivo pa cu e desaroyo financiero di pais Aruba y ta comparando januari-september 2024 cu januari-september 2025. Ora lesa e reaccion aki bon por tuma nota cu CAFT ta elogiando Gabinete Wever Croes 1y 2 y ta aprecia cu Geoffrey Wever di Gabinete Eman – Croes 1 a continua cu e vision y maneho di Gabinete Wever Croes 2 den cuadro pa Aruba por tin un finansas publico sostenibel y solido.

SURPLUS di 6% esta di 473 miyon te cu september 2025
December di aña 2024 pais Aruba a sera cu un SURPLUS di 500 miyon cual gobierno anterior a laga atras pa e gobierno nobo. CAFT ta menciona den su control y reaccion riba e uitvoeringsrapportage di derde kwartaal cu tin un SURPLUS di 6% di GDP di e sector colectivo esta 473 miyon te cu september 2025. Tambe ta ilustra cu entradanan di belasting ta mas halto cu a presupuesta a consecuencia di e cresemento economico cu a keda stabiel. Cu esaki Aruba ta cumpli cu ley di LAFT artikel 14 lid b, cu ta e norma di 1% SURPLUS. Ta premira cu lo sera aña 2025 cu extra “meevallers” unda CAFT ta conseha pa uza e extra fondonan aki di acuerdo cu e ley di LAFT artikel 14 letter d, pa sigui paga debe pa baha nos debe nacional y alaves alivia e interes riba e prestamonan.

Debe Nacional ta bahando na un manera cu ni Hulanda a premira

Pa locual ta trata e debe nacional nos lo mester reparti esaki den 2 fase. E temporada Pre Covid unda Gabinete Eman 1 y 2 a presta 2200 miyon pa sera nan deficit den nan presupuestonan y a REDOBLA e debe di Pais Aruba sin cu tabata tin un crisis. Aki nos debe nacional (GDP) a alcansa 92% pues un pais casi falliet. Nos por recorda palabra y grito di Mike Eman den Parlamento cu e ta orguyoso di e debe y e debe tey pa nos tur bay pag’e den futuro. Den di 2 fase Aruba a presta 916 miyon di Hulanda cual ta e “covidlening” durante aña 2020. Esaki a percura cu nos debe nacional (GDP) a alcansa 116% . E vision maneho y trabounan incansabel di Evelyn Wever Croes y Xiomara Maduro y team di profesionalnan a logra bin cu e plan di recuperacion. IMF a publica den su rapportnan cu desde 2022 y 2023 Aruba ta riba e bon rumbo. Aruba su debe nacional a baha na fin di 2024 di 116%(2020) te na 69%(2024). Pabien Aruba!

CAFT ta menciona den e reacion aki y ta splica cu na final di 2025 e debe di pais lo yega 63%. Tambe por tuma nota cu siguiendo e mesun maneho aki den e presupuestonan di e siguiente añanan Aruba su debe nacional (depth to GDP) lo alcansa 47% na aña 2029 pues aki 4 aña. 11 aña prome cu CAFT a anticipa inicialmente cual a wordo ancra den e ley di LAFT artikel 14 lid c, cu ta indica cu na aña 2040 e debe nacional “mester” baha y yega 50% di GDP.

Aruba no mester di ningun Rijkswet

Parlamentario Endy Croes su pregunta mesora ta pakico e gobierno aki di Mike y Gerlien kier entrega nos lucha y autonomia asina facil awor cu cifranan ta mustra asina bon? Kico ta e balor di un Rijkswet na e momentonan aki? Danki na e fundeshi estableci pa Gabinete Wever Croes 1 y 2 awe nos tur por goza di e bon resultado. Na e manera cu CAFT a gaba Aruba su recuperacion no mester un RIJKSWET pa Hulandesnan na Den Haag tuma desicion pa nos. Nos mes por y ban percura pa nos mes keda baas den nos mesun cas!
Press Release Parlamentario Endy Croes

Related posts

Wega Division di Honor Liga Oro gana den ronde di 15min cada banda

EA News Author

Radar a capta movecionan stranjo y a activa dibiaha

EA News Author

Parlamentario drs. Mervin Wyatt-Ras: Introduccion di BBO na Frontera ta gasolin riba e candela cu ta problema social

EA News Author

Leave a Comment

Whatsapp Message