FeaturedInternacional

Dia Internacional pa Eliminacion Total di Arma Nuclear

Dia Internacional Pa Eliminacion Total Di Arma Nuclear 1

Dia 26 di September ta e Dia Internacional pa Elimina Arma Nuclear completamente. Riba e dia aki ta encurasha paisnan rond mundo pa reafirma nan compromiso cu desarmamento nuclear. Na e momentonan aki tin 14,000 arma nuclear den mundo. 

E nuebe paisnan cu tin arma nuclear ta inclui: Rusia, Merca, Francia, China, Reino Uni, Pakistan, India, Israel y Noord Korea. Rusia tin e cantidad mas grandi di cabeznan nuclear, cu 6.850. Merca ta sigui di cerca cu 6.550.

E armanan nuclear ta ser considera e arma mas peligroso riba tera. Armanan nuclear tin un poder explosivo asina intenso cu nan por causa daño na luganan leu. Ademas di destrui ciudadnan completo, armanan nuclear tin e potencial pa mata miyones di hende. E efectonan di armanan nuclear riba termino largo ta catastrofico. Nan ta trece den peliger e medio ambiente y bida di generacionnan di futuro.

Armanan nuclear a wordo uza solamente dos biaha. Na 1945, e bombardeo di Hiroshima y Nagasaki a pone fin na e Segundo Guera Mundial. No a uza armanan nuclear for di e tempo ey. Nacionnan Uni ta spera cu e lo keda asina.

Nacionnan Uni ta organiza diferente evento pa educa hende rond mundo tocante e importancia di eliminacion di armanan nuclear. Riba e dia aki Nacionnan Uni tambe ta busca pa divulga e concientizacion di e menaza cu armanan nuclear ta representa pa humanidad. E meta di Nacionnan Uni ta pa educacion y concientizacion mobiliza paisnan pa kita nan armanan nuclear.

Si bo kier wak e Dia Internacional pa Eliminacion Total di Armanan Nuclear, sa con dañino e armanan aki ta pa humanidad. Informa bo mes con nan ta representa un menaza pa medio ambiente. Wak e pelicula premia, E Homber Cu a Salba Mundo.

 

Durante añanan, Nacionnan Uni a haci hopi resolucion pa elimina armanan nuclear. Na 1946 Nacionnan Uni a crea e Comision di Energia Atomico pa elimina armanan atomico y tur otro arma capaz di destruccion masivo. Na 1996, Nacionnan Uni a crea e Tratado di Prohibicion Parcial di Prueba Nuclear (TPCE) y  e Tratado di Prohibicion Completo di Prueba Nuclear (tpce). Aunke firma, e tratadonan aki no a keda aplica ainda.

Na 2009 Nacionnan Uni a declara 29 di Augustus como Dia Internacional contra Prueba di Energia Nuclear. Na 2013, durante un reunion riba desarmamento nuclear, Nacionnan Uni a marca 26 di September como Dia Internacional pa Eliminacion Total di Arma Nuclear. Pa yuda haci esaki un realidad, e tratado riba Prohibicion di Arma Nuclear (TPAN) a ser firma na 2017. E tratado no a keda aplica ainda.

Con pa celebra un dia asina:
E ta un dia pa aumenta concientizacion. Dianan internacional, manera Dia Internacional pa Eliminacion Total di Armanan Nuclear, ta sirbi como oportunidad pa educa e publico riba asuntonan importante. Durante di Segunda Guera Mundial, armanan nuclear a causa un destruccion masivo. Ta un oportunidad pa reuni sosten politico. E dia aki tambe por ser uza pa trata problemanan global. Aunke armanan nuclear ta bou di control, e comunidad internacional mester trata un variedad di problema global. Ta un dia pa celebra y reinforza e logronan di humanidad.

Aunke e dianan internacional tabata existi prome cu e fundacion di Nacionnan Uni, Nacionnan Uni a adopta nan como un herment di lucha efectivo. E agenda di Nacionnan Uni ta esencial pa trata e problemanan di humanidad.

Paz y Siguridad

Ora “desconfianza geopolitico y competencia” a hiba e riesgo nuclear na nivelnan di Guera Friu, eliminacion total di tal armanan ta e unico ruta pa un futuro pacifico, e hefe di NU a bisa. Secretario General Antonio Guterres a haci su yamada den un declaracion na ocasion di Dia Internacional pa Eliminacion Total di Arma Nuclear riba dialuna.

El a adverti cu e avancenan logra den decadanan cu hopi esfuerzo pa evita e uzo, e propagacion y test di armanan nuclear, a ser elimina, y a yama pa desarmamento nuclear y un regimen reforsa di no proliferacion.

Amenaza di renaci
Den e decadanan desde e atakenan nuclear na Hiroshima y Nagasaki, cu tur e devastacion horibel y e consecuencianan atroz cu a sigui, tabatin algun avance liderá pa ONU, pero esaki ta desmantela awor, segun e hefe di ONU.

Den su prome resolucion na 1946, Asamblea General di Nacionnan uni a identifica desarmamento nuclear como un meta principal. Sinembargo, awe tin mas o ménos 12.512 arma nuclear. Paisnan cu tin e tipo di armanan aki tin plannan di largo termino bon financia pa modernisa nan arsenalnan nuclear.

Sin falta di Dia 26 di September ta e Dia Internacional pa Elimina Arma Nuclear completamente. Riba e dia aki ta encurasha paisnan rond mundo pa reafirma nan compromiso cu desarmamento nuclear. Na e momentonan aki tin 14,000 arma nuclear den mundo. 

E nuebe paisnan cu tin arma nuclear ta inclui: Rusia, Merca, Francia, China, Reino Uni, Pakistan, India, Israel y Noord Korea. Rusia tin e cantidad mas grandi di cabeznan nuclear, cu 6.850. Merca ta sigui di cerca cu 6.550.

E armanan nuclear ta ser considera e arma mas peligroso riba tera. Armanan nuclear tin un poder explosivo asina intenso cu nan por causa daño na luganan leu. Ademas di destrui ciudadnan completo, armanan nuclear tin e potencial pa mata miyones di hende. E efectonan di armanan nuclear riba termino largo ta catastrofico. Nan ta trece den peliger e medio ambiente y bida di generacionnan di futuro.

Armanan nuclear a wordo uza solamente dos biaha. Na 1945, e bombardeo di Hiroshima y Nagasaki a pone fin na e Segundo Guera Mundial. No a uza armanan nuclear for di e tempo ey. Nacionnan Uni ta spera cu e lo keda asina.

Nacionnan Uni ta organiza diferente evento pa educa hende rond mundo tocante e importancia di eliminacion di armanan nuclear. Riba e dia aki Nacionnan Uni tambe ta busca pa divulga e concientizacion di e menaza cu armanan nuclear ta representa pa humanidad. E meta di Nacionnan Uni ta pa educacion y concientizacion mobiliza paisnan pa kita nan armanan nuclear.

Si bo kier wak e Dia Internacional pa Eliminacion Total di Armanan Nuclear, sa con dañino e armanan aki ta pa humanidad. Informa bo mes con nan ta representa un menaza pa medio ambiente. Wak e pelicula premia, E Homber Cu a Salba Mundo.

 

Durante añanan, Nacionnan Uni a haci hopi resolucion pa elimina armanan nuclear. Na 1946 Nacionnan Uni a crea e Comision di Energia Atomico pa elimina armanan atomico y tur otro arma capaz di destruccion masivo. Na 1996, Nacionnan Uni a crea e Tratado di Prohibicion Parcial di Prueba Nuclear (TPCE) y  e Tratado di Prohibicion Completo di Prueba Nuclear (tpce). Aunke firma, e tratadonan aki no a keda aplica ainda.

Na 2009 Nacionnan Uni a declara 29 di Augustus como Dia Internacional contra Prueba di Energia Nuclear. Na 2013, durante un reunion riba desarmamento nuclear, Nacionnan Uni a marca 26 di September como Dia Internacional pa Eliminacion Total di Arma Nuclear. Pa yuda haci esaki un realidad, e tratado riba Prohibicion di Arma Nuclear (TPAN) a ser firma na 2017. E tratado no a keda aplica ainda.

Con pa celebra un dia asina:
E ta un dia pa aumenta concientizacion. Dianan internacional, manera Dia Internacional pa Eliminacion Total di Armanan Nuclear, ta sirbi como oportunidad pa educa e publico riba asuntonan importante. Durante di Segunda Guera Mundial, armanan nuclear a causa un destruccion masivo. Ta un oportunidad pa reuni sosten politico. E dia aki tambe por ser uza pa trata problemanan global. Aunke armanan nuclear ta bou di control, e comunidad internacional mester trata un variedad di problema global. Ta un dia pa celebra y reinforza e logronan di humanidad.

Aunke e dianan internacional tabata existi prome cu e fundacion di Nacionnan Uni, Nacionnan Uni a adopta nan como un herment di lucha efectivo. E agenda di Nacionnan Uni ta esencial pa trata e problemanan di humanidad.

Elimina e riesgo nuclear
“E unico manera pa elimina e riesgo nuclear ta door di elimina armanan nuclear”, António Guterres a bisa, urgiendo paisnan pa traha hunto pa desaparece e “dispositivo di destruccion aki na e buki di historia, un biaha pa semper”.

Esaki segun Guterres ta significa fortalece e desarmamento nuclear y regimen di no proliferacion, door di Tratadonan riba No Proliferacion di Arma Nuklear y Prohibicion di Arma Nuclear, y ratifica TPCE sin tardanza.

 

Guterres a yama pa uza “e hermentnan permanente di dialogo, diplomacia y negociacion pa alivia tensionnan y pone un fin na e menaza nuclear”, recordando cu desarmamento ta den centro di su Informe di Maneho riba un Agenda nobo pa Paz, lanza na Juli.

 

No ta falta tratadonan y acuerdo, tanto regional como mundial, cu ta establece, pa un cuadro pa deshaci di armanan nuclear. E Tratado Di No Proliferacion di Armanan Nuclear (TNP) no solamente ta mara esnan cu ta ratifica esaki pa stop e propagacion, pero tambe ta fomenta e uso pacifico di energia nuclear y desarmamento. E ta e único tratado cu ta obliga paisnan cu arma nuclear pa compromete nan mes na desarmamento bou di ley internacional. El a keda inaugura na 1968, a drenta na vigor na 1970 y a keda extendi indefintivamente na 1995. Un 191 pais, incluyendo cinco cu abiertamente tin un arsenal di arma nuclear, a uni cu dje, haciendo esaki  e tratado di desarmamento mas ratifica.

Merca, por ehèmpel, a reafirma su compromiso cu e Tratado na Juli ultimo. Un otro pilar importante ta e Tratado Di Prohibicion Completo di Prueba Nuclear (TPCE), adoptá na 1996. E ta firma pa 185 pais y ratifica pa 170, incluyendo tres Estado cu tin arma nuclear: Francia, Rusia y Reino Uni. Sinembargo, pa drenta na vigor, e Tratado mester ser firma y ratifica pa 44 Estado cu tin tecnologia nuclear specifico, ocho di cual ainda no a ratifica esaki: China, Egipto, India, Iran, Israel, E Republica Democratico Popular di Korea, Pakistan y Merca. 

Un agregacion relativamente nobo na e sistema di tratado ta E Tratado riba Prohibicion di Arma Nuclear (TPNW) cu ta prevee un set completo di prohibicion di participa den cualkier actividad di arma nuclear, incluyendo compromiso pa no desaroya of prueba. E ley aki a drenta na vigor cu aclamacion universal riba 22 di Januari 2021.

No Nuclear Weapon War Bombs Warning Vector 31241009 1

Related posts

Parlamentario Marco Berlis (MEP): Un mainta di inspiracion riba beroependag na John Wesley College

EA News Author

Lider di fraccion di AVP Jennifer Arends Reyes Lo kier traha pa nos hobennan profesional bini bek Aruba

EA News Author

Accidente cu basta daño material den porta di Fin di aña

EA News Author

Leave a Comment

Whatsapp Message