SaludSint Maarten

Dia 1 di december ta Dia Mundial di AIDS. Haci lo corecto: Mi salud, mi derecho! Prevencion Colectivo

Minvsa Cps Health Fair For World Aids Day 2024 1

Servicio (CPS) den colaboracion cu St. Maarten AIDS

Fundacion y otro partnernan participante a

Dia Mundial di SIDA cu Dia Mundial di Salubridad

30 di november.

 

E tema di aña 2024 pa e Dia Mundial di SIDA ta: “Cambia e caminda di derechonan:

Mi salud, mi derecho!

E Feria Mundial di Salud riba Dia Mundial di SIDA tabata hopi bishita y a

a tuma luga na e PMIA Hall na Back Street.

Ademas di test di HIV gratis ofrece pa Sint Maarten AIDS

Fundacion Diabetes di Sint Maarten tambe a

a presenta y a ofrece screeningnan di salu adicional pa glucosa,

presion di sanger y peso.

 

E actividad aki a inclui tambe otro organisacionnan den e

comunidad cu ta boga pa salud, incluyendo e no-

Organisacion gubernamental (NGO) Stichting Building Bridges

Salba Bida (SBBSL).

SBBSL ta dedica na aumenta consciencia riba salud publico,

y salud reproductivo, violencia basa riba genero y

derecho.

 

Segun e Organisacion Mundial di Salud (OMS),

virus di inmunodeficiencia (HIV) ta un virus cu ta ataca e

sistema inmunologico. Síndrome de Inmunodeficiencia Adquirida (SIDA)

ta tuma luga den e fase mas avansa di e infeccion.

HIV ta ataca e celulanan blanco di sanger di e curpa, cu ta debilita e sistema inmunologico.

sistema. Esaki ta haci mas facil pa bira malo cu malesa manera

tuberculosis, infeccion y algun tipo di Cancer.

HIV ta transmiti for di e fluido di un persona infecta,

incluyendo sanger, lechi materno, semen y fluido vaginal. E no ta

ta plama dor di sunchi, brasa òf comparti cuminda. E por plama tambe for di un

mama pa su yiu.

HIV por wordo preveni y trata cu terapia antiretroviral

(ART). Si no trat’é, e virus di HIV por progresa pa bira AIDS, hopi biaha despues di hopi aña di e virus.

aña.

 

No tin curashi pa infeccion di HIV. Sinembargo, cu acceso na

prevenshon, diagnostica, tratamento y cuido efectivo contra HIV,

e infeccion di HIV a bira un

un condicion di salud cronico manehabel, permitiendo hende cu ta biba

HIV pa hiba un bida largo y saludabel.

 

HIV ta keda un problema di salud publico mundial importante, despues di a afirma cu

un estimacion di 42.3 miyon bida te na e fecha aki. Transmision ta continua

den tur pais mundialmente. CPS ta anima comunidad pa educa y informa

nan mes riba e ultimo desaroyonan relaciona cu AIDS y

HIV.

Related posts

Expo promove salud y bienestar 2024 tabata un exito

EA News Author

Ley di AZV ta bisa cu tur cuido medico cu por tuma luga na Aruba ta keda duna na Aruba excepcion ta bin no tin conocemento, ekipo of structura pa duna e cuido

EA News Author

Miembro di Tweedekamer Jorien Wuite: E orden legal Hulandes for di 2011 ta bay cay y cu tin dos sistema legal a surgi na Hulanda

EA News Author

Leave a Comment

Whatsapp Message