Investigadonan Hulandes y Antiyano ta uni forsa pa mehora compresion di naturalesa di Aruba, Boneiro y Curaçao. Un proyecto nobo ta combina coleccion natural historico cu ta existi pa siglo caba cu aparato di reconocemento di imagen high-tech y DNA barcode.
Kisas no tin niun otro pais na mundo na unda biodiversidad a wordo studia mas extensamente cu na Hulanda. Esaki ta pa gran parti danki na e miles di voluntario envolvi den colecta data di biodiversidad. Pa loke ta e parti Caribense di Reino, tin tambe hopi coleccion historico y un rikesa na literatura historico valioso. Na mes momento, tin ainda lachi yen wardando pa wordo examina, y cada biaha cu nos wak poco mas di cerca, nos ta topa especie nobo of desconoci. Tin ainda un gran parti pa descubri. Cua expecie tin ey, con por identifica nan, y den ki estado nan ta? Pa hopi grupo di animal y mata, esakinan ta pregunta cu nos no por contesta ainda adecuadamente.
Especienan inidentifica
E parti Caribense di Reino Hulandes ta consisti di seis isla, tres – Aruba, Bonaire y Curaçao – ta situa dilanti di costa di Venezuela. Naturalesa riba e tres islanan no a wordo documenta minuciosamente ainda. No tin lista di especie ainda disponibel pa grupo manera sprikhaan, bij, tor, y tur e gruponan aki ta inclui especienan riba e isla cu no a wordo describi formalmente ainda.
Den e 200 añanan tras di lomba, sinembargo, un gran parti di trabou di campo a wordo haci si riba e islanan. A colecta especienan y a haci uzo di algun den publicacionnan, pero hopi di e material colecta a keda sin uza den e coleccionnan di Naturalis Biodiversity Center. Pa haci e coleccion aki mas accesibel y disponibel pa conservacion di naturalesa, a lansa ABC History Collections (ABC-NCH).
E proyecto ABC-NHC ta funda pa Dutch Research Council (NWO) como parti di su programa di investigacion di coleccion cu un contexto colonial. E proyecto ta un colaboracion entre Universidad di Aruba, y e tres organisacionnan di conservacion di naturalesa: Aruba Conservation Foundation (ACF) na Aruba, Stinapa na Bonaire y Carmabi na Curaçao, Universiteit Leiden, y Naturalis. Hunto cu un grupo di voluntario experto, den e añanan venidero e partnernan di e proyecto lo documenta y digitalisa e material di e islanan ABC cu tin warda den e coleccion di Naturalis.
Un Mashin di Tempo
E informacion aki lo wordo uza pa describi e especienan nobo, publica lista di especie y produci guia practico nobo. Gran parti di e material ta mas di mey siglo bieu. Esaki ta crea oportunidad pa uza e coleccion manera un mashin di tempo: cua especie tabatin riba e islanan den pasado? Un di e metanan di e proyecto ta pa mehora e integracion di e islanan ABC den infrastructura digital di investigacion.
P’esaki, e studiantenan di Aruba y Curaçao ta ricibi training, lo añadi barcode na e databasenan, e sistema di reconocemento di imagen pa e islanan Caribense lo wordo actualisa, y e trabou inicial di reconocemento di zonido lo cuminsa. E proyecto lo conclui cu publicacion di e buki The Biodiversity of the ABC Islands.
E proyecto ABC-NHC lo enfoca riba e flora y fauna marino y terestre di Aruba, Bonaire y Curaçao.
Banda robes: koraal na Bonaire (recurso: STINAPA); banda drechi Shete Boka National Park na Curaçao (recurso: Carmabi Foundation
Informacion adicional:
Luna pasa Naturalis a presenta e bista general mas recien di e biodiversividad di Hulanda – incluso e part Caribense di Reino. Read more here.
Trabou anterior di investigado- y voluntarionan riba e islanan ya a conduci caba na a fourfold increase in the number of invertebrate species graba na Bonaire, mescos tambe pa loke ta trata descripcion di e especienan praying mantis on Aruba.
Lesa mas di e trabou di Aruba Conservation Foundation, Carmabi or Stinapa.



