Un pais no ta construi cu cement so. E ta construi cu vision. Segun lider di fraccion di PPA, Eduard Pieters, Aruba ta enfrentando un tendencia peligroso, caminda ta impulsa proyecto grandi sin cu e planificacion necesario ta cla. Despues di un encuentro cu Fundacion Conpa, Pieters a expresa su preocupacion tocante e proyecto Burubundu Residences, un desaroyo cu, segun Pieters, ta lanta preguntanan serio tocante planologia (planificacion urbano), infrastructura y proteccion di e medio ambiente.
No ta contra desaroyo, sino contra desaroyo sin vision
Pieters a enfatisa cu Aruba tin un necesidad real di bibienda. Pero, e solucion no ta pa sigui expande Aruba horizontalmente sin un plan integral, sacrificando nos naturalesa, siguridad y herencia historico. “Nos tin otro opcion.”
Segun e parlamentario, Aruba mester cuminsa pensa diferente. En bes di sigui desaroya e zonanan natural cu proyecto residencial di gran escala, Gobierno mester mira con por fortalece Oranjestad y San Nicolas door di crea mas desaroyo vertical y un revision serio di e Ruimtelijk Ontwikkelingsplan met Voorschriften (ROPV). “Nos mester cambia e manera cu nos ta desaroya na Aruba.”
Un proyecto grandi mester ta basa riba investigacion, no improvisacion
Segun Pieters, despues di a studia e documentacion cu Fundacion CONPA a presenta, hopi pregunta fundamental ainda no tin contesta. El a señala e falta di estudio riba sIguridad, mobilidad, acceso pa ambulance y bombero, impacto urbano y otro aspecto cu mester forma parti di cualkier proyecto di e magnitud aki. “Bo no por presenta un plan di e tamaño aki sin e investigacionnan cu mester sostene e decision.” Pa PPA, e preocupacion no ta solamente e cantidad di cas, sino e falta di planificacion cu por afecta henter e comunidad.
Cinco aña despues, ta tempo pa modernisa e ROPV
Pieters tambe a bisa cu e ROPV, introduci hustamente pa evita desaroyo descontrola, mester ta actualisa. Segun Pieters, despues di cinco aña, Aruba tin un realidad diferente. E problemanan di bibienda, siguridad, infrastructura y proteccion ambiental ta exigi un revision profundo di e plan nacional. “Si nos kier preserva nos naturalesa y nos calidad di bida, y percura pa.sufiviente bibienda, nos mester adapta e ROPV na e realidad di awe.”
Pueblo no mester ta e ultimo pa sa
Pieters a elogia Fundacion CONPA pa asumi un rol activo den proteha e interes publico.
“E fundacion ta haciendo un tremendo trabou.” El a anuncia cu PPA lo solicita un reunion den Comision Fiho pa Infrastructura pa Parlamento por scucha directamente e preocupacionnan presenta pa Fundacion CONPA y despues yama e minister responsabel pa duna splicacion.
Segun Pieters, Parlamento no por limita su mes na djis mira e proyecto aki pasa. Mester examina si realmente e ta den interes di Aruba.
Desaroyo responsabel ta cuminsa cu bon planificacion
Pa Eduard Pieters, e debate no ta solamente riba Burubundu Residences, sino riba ki tipo di pais nos kier pa Aruba bira. “Nos no ta contra progreso. Nos ta contra e decisionnan cu no ta basa riba planificacion, investigacion y respet pa nos comunidadnan.” Pieters ta sigui elabora cu ta parse cu minister Herde a bira un sorto di marioneta di ex minister Sevinger y su yiu parlamentario Sevinger pa ehecuta un proyecto cu no tin un investigacion adecuado, un proyecto sin nomber di desaroyado, cu no a consulta cu ningun hende den Burunbundu y su alrededor, no tin un plan di urbanisacion y tur esaki ta trece hopi duda.
Segun e lider di fraccion di PPA, ora e ciudadanonan mester forma fundacion pa proteha loke Gobierno mester proteha, e momento ey ta pidi liderazgo, no improvisacion.
Si Gobierno no para e proyecto, e siguiente paso ta na LAR
Pieters a adverti cu, si e proyecto sigui sin cu e preocupacionnan fundamental ta atendi, Fundacion CONPA lo presenta un procedura di LAR (Landsverordening Administratieve Rechtspraak) contra e decision administrativo. Segun e parlamentario, e fundacion ta argumenta cu e proceso no a cumpli cu e principionan di ‘zorgvuldigheid’, tanto material como formal, manera cu ta exigi pa bon gobernacion y pa un decision administrativo balido.
“Prome cu un asunto yega na hues, Gobierno mester a haci su trabou y scrutina e proyecto aki bon.” El a señala cu un proceso hudicial tambe por para e proyecto durante e tratamento di e caso, pasobra unabes cu naturalesa ta destrui, no por recupera of drecha e daño haci. Segun Pieters, e meta no ta crea conflicto, sino preveni e decisionnan cu por tin consecuencia permanente pa comunidad y medio ambiente.





